Cum şi de ce ?

Întrebarea aceasta îşi face loc pe buzele noastre de fiecare dată când ne împiedicăm de vreo groapă de pe şoseaua vieţii. Avem tot dreptul ,suntem oameni . Haideţi să fim realişti . Niciodată nu va fi asfaltat drumul vieţii noastre. Nu că nu ne-ar susţine U.E cu fonduri sau că lenea muncitorilor români scade ca gradele din termometre la sfârşitul lui septembrie nu , nu . Problema este că pe şoseaua vieţii trebuie să te împiedici de fiecare groapă , să cazi în ea , să o simţi , să plângi de durere ca apoi să te opreşti din plâns , să-ţi cureţi ochii de lacrimile căderii şi să te ridici zâmbind , aşteptând altă groapă de care să te împiedici pentru a o lua de la capăt..dar cu un punct în plus la capitolul "putere".

Şi de mult nu mai caut "scurtături" , ele mă vor duce la acelaşi drum principal al vieţii , dar cu o mică-mare întârziere.

Dor nebun de un prieten adevărat

Ştim cu toţii cât de greu este să trăieşti într-o astfel de lume...Dar mai ştim şi că ne putem face viaţa mai frumoasă cu un prieten . În postările mele am tot amintit de prietenie de fiecare dată când am avut ocazia căci nu mă feresc să zic că este cel mai minunat lucru de pe pământ deşi ca toţi oamenii am avut momente în care nu mai credeam în ea.

Este foarte uşor să îţi faci un prieten , este atât de greu să îl ţii lângă tine ,este atât de dureros să îl pierzi..

Acum câteva zile mă gândeam : cât suflet trebuie să n-ai pentru a îţi răni un prieten ?

Am întâlnit numeroase cazuri în care o prietenie minunată se termina în jigniri...

Faptul că o prietenie se rupe...hmm..aş putea numi acest fapt un punct în minus pentru liniştea şi bunăstarea lumii.Prin faptul că prietenia se rupe într-un mod nu tocmai liniştit..din nou : -2 puncte pentru liniştea lumii .

Lumea în care trăim are nevoie de noi şi ne cere cu disperare ajutorul iar noi ignorăm cu încăpăţânare strigătele sale de ajutor ca şi pe un om al străzii care ne cere un bănuţ pentru a îşi lungi viaţa săracă şi grea cu încă o zi .

Putem considera o prietenie un bănuţ pentru săraca noastră lume , o lume săracă de dragoste şi înţelegere.

Ţin morţiş să amintesc : un " TE ROG FRUMOS , IARTĂ-MĂ " nu îţi ia din demnitate , nu îţi ia din bărbăţie sau feminitate şi nu costă nimic .

Din rău , în mai rău

SĂ SE DESFIINŢEZE TRIBUNALELE! Mai avem nevoie de ele cu atâţia oameni ce judecă fiecare detaliu , fiecare faptă , fiecare cuvânt ? S-a ajuns în situaţia în care omul de rând îi ia pâinea de la gură avocatului ! Oameni dragi , auzit-aţi voi de autojudecată? 

Nu aştepta judecata cea de pe urmă , omule , mare judecător ce eşti! Ea se poate face în fiecare zi!

Despre fericire..

Fericirea nu o atingi niciodată , dar merită să alergi după ea toată viaţa.

Bine ai venit!

Created by Crazyprofile.com

Cuvinte mici,efecte mari

Cuvintele - cele mai periculoase arme albe .

Dovada supremă de umanitate

Omul ? Omul este fiinţa care ştie să iubească,care ştie să îi aprecieze pe ceilalţi,care are măcar un prieten,care şi-a plâns măcar o dată de milă ,care ştie ce înseamnă să fii una cu pământul,care ştie cum e să iubeşti şi să nu fii iubit,care ar fi mutat munţii să schimbe o greşeală,care a privit măcar o dată cerul şi a ales o stea numai pentru el...care şi-a făcut o lume numai a sa...

Pentru a striga în sus şi tare că suntem oameni..trebuie să trecem prin aşa ceva.

Visul..o altă realitate.

Nu renunţa niciodată la visare. E unicul lucru care te ajută să te ridici după o prăbuşire puternică sau.. o simplă cădere.A visa că trăieşti o poveste perfectă , nu este nimic rău atât timp cât ştii să faci diferenţa dintre vis şi realitate...Eu sunt o persoană foarte visătoare..dar in aceeaşi măsură foarte realistă . Ştiu să mă opresc atunci când văd că a continua nu are rost.Mă retrag subtil din visare , revenind la realitate .

Nu putem invidia pisica pentru cele 9 vieţi ale sale atât timp cât mintea omenească ne permite triplul.

Judecata de sine , uneori miroase a bine.

A vorbi despre tine însuţi este foarte greu...Nu ai putea să te prezinţi în doar două cuvinte , ai avea nevoie de mult timp să te descrii .În general , să vorbeşti despre alţii este foarte simplu . A vorbi despre X sau despre Y ni se pare mult mai uşor decât a vorbi despre persoana noastră . De ce ? Pentru că este mai uşor să observi defectele altuia decât să le recunoşti pe ale tale.Îi vezi defectele , le analizezi , le faci publice...dar pare aşa greu să iei o oglindă , să te priveşti şi să zici : am eu oare dreptul să îl judec pe acest om ? Sunt eu mai bun ca el ? Dacă crezi că ai atins perfecţiunea , judecă-l pe X ! Ai tot dreptul ! Ei bine , dacă nu ai făcut-o , judecă-te numai şi numai pe tine. 

Până şi perfecţiunea are defectele sale!

Omule , iubeste-te !

Omule , de ce mereu te subapreciezi ? Crezi ca daca cel de langa tine are ochii albastrii iar ai tai sunt negrii  , este mai presus decat tine ? Crezi ca parul face diferenta ? Crezi ca mainile fac diferenta ? 

Ei bine...daca asta crezi.. asculta , am ceva sa iti zic... In aceasta viata , numai trei lucruri fac diferenta intre noi , oamenii :

1.Inima

2.Sufletul

3.Mintea

De ce te compari mereu cu cel de langa tine.. ? De ce ii crezi pe altii mai buni decat tine ?

Fii tu insuti , omule ! Iubeste-te asa cum esti , cu mii de defecte , dar iubeste-te ! 

"Sa iti urmezi viata dupa parerile altora nu este decat o sclavie. "(Lawana Blackwell)

Efortul de a fi in viata

Uneori cand ne aflăm în fata unui pericol sau în fata unei " situaţii limita " avem obiceiul sa întrebăm : De ce eu ? De ce eu si nu cel care trece pe langa mine în acest moment ? De ce eu si nu el...? Ziua de azi nu poate opri ziua de maine , un alt om nu poate opri ceva ce îţi este sortit ţie...

Si-am auzit un om zicand : Nimic nu este imposibil ! 

Nu caut sa demonstrez ca minte...vreau numai sa il vad pe acel om ridicand luna...si vreau sa il vad oprindu-si moartea . Ştiu , e foarte greu de înţeles ca exista o limita mai ales atunci cand eşti tanăr iar cerul pare deschis pentru tine dar nu putem face abstracţie de tot ceea ce ne înconjoară si nu putem  crede ca totul este minunat in aceasta lume. Pentru ca viaţa e viaţa si cu totii stim asta , ea ne daruieşte si lucruri bune dar si lucruri rele .Primeşte-le cu braţele deschise pentru ca dacă le poţi amîna , nu înseamnă ca le poţi opri !

Viaţa trebuie trăită asa cum este, pentru ca ni s-a dat fără sa o cerem si ni se va lua fără sa fim întrebaţi.

Fara sperante , un om cazut in nefericire.

"Speranta moare ultima ." Cine nu a auzit aceste trei cuvinte macar de zece ori in aceasta viata? Ele au luat nastere in anul 0 si vor muri odata cu infinitul .