Cum şi de ce ?

Întrebarea aceasta îşi face loc pe buzele noastre de fiecare dată când ne împiedicăm de vreo groapă de pe şoseaua vieţii. Avem tot dreptul ,suntem oameni . Haideţi să fim realişti . Niciodată nu va fi asfaltat drumul vieţii noastre. Nu că nu ne-ar susţine U.E cu fonduri sau că lenea muncitorilor români scade ca gradele din termometre la sfârşitul lui septembrie nu , nu . Problema este că pe şoseaua vieţii trebuie să te împiedici de fiecare groapă , să cazi în ea , să o simţi , să plângi de durere ca apoi să te opreşti din plâns , să-ţi cureţi ochii de lacrimile căderii şi să te ridici zâmbind , aşteptând altă groapă de care să te împiedici pentru a o lua de la capăt..dar cu un punct în plus la capitolul "putere".

Şi de mult nu mai caut "scurtături" , ele mă vor duce la acelaşi drum principal al vieţii , dar cu o mică-mare întârziere.